marți, 13 decembrie 2016

Algeri parlamentare 2016

  Ca semi-membru al USR am participat ca reprezentant al sus-numitului partid la alegerile parlamentare de acum o duminica. N-a fost usor dar ma simt acum mandru de isprava si putin mai mult cetatean responsabil decat eram inainte. 
     Am inceput ziua la 5 dimineata pentru ca o ora mai tarziu sa fiu prezent la sectia 279. Am fost 7 membri + presedinta + vice + operatorul de tableta. Sistemul acesta cu tableta mi s-a parut extrem de eficient in a verifica votul dublu. Rolul meu a fost sa gestionez 1/5 din lista de votanti, sa le primesc buletinul, sa le dau stampila si buletinele de vot sa le primesc inapoi, retur buletin, primit semnatura. Asta am facut pana la ora 21. La acel moment am inchis usa, am numarat ce buletine albe mai aveam si am deschis urnele, adica le-am rasturnat pe mese. Cu totii in jurul meselor am sortat buletinele pe partide, eu cu USR. Crestea inima in mine cand ma bombardau cu usr-uri chiar daca vedeam gramada psd-urilor mai mare. Au fost niste inversari de buletine senat-deputati, au fost buletine frustrate cu mai multe stampile si cam atat. Am plecat la 12:30 seara bucuros ca am petrecut o zi cu adevarat activa si constructiva a carei rezultate, cel putin la sectia mea sunt cele de mai jos:

Sunt optimist!!

joi, 8 decembrie 2016

Popor de oameni speriati.

   Se apropie alegerile iar eu va spun cinstit ca sunt subiectiv, imi place USR. Nu-mi place neaparat Nicusor Dan, nu-mi inspira calitati de lider, la fel cum nu-mi inspira nici Iohannis dar imi inspira bun simt si spirit civic si imi mai inspira revolta. Ma inspira in schimb Ciolos dar asta este alta discutie. Frapante in perioada asta a alegerilor sunt acuzatiile si zvonurile, sau mai precis tipologia lor. Pe vreamea cand USR strangea semnaturile pentru participarea la alegeri am strans si eu pentru ei. Am fost atunci in vizita la o persoana apropiata mie, persoana pe care o consider inteligenta si ancorata in realitate, obiectiva si cu judecatile acasa, cu alte cuvinte o persoana echilibrata. I-am cerut sa ofere o semnatura pentru USR si m-a refuzat. Nu m-a mirat refuzul ci motivul: Nicusor Dan este omul lui Soros, am ramas cu gura cascata auzind un astfel de motiv din partea unei astfel de persoane. Am tacut putin si apoi am intrebat-o: "Nu ti se pare ca aceasta acuzatie este inrudita cu aceea: vrea sa dea Ardealul ungurilor?". Tin minte ca mi-a dat dreptate. N-am mai insistat, nici unul nici altul si nu mi-a dat semnatura. 
   Nu m-a frapat in ultimul timp nici faptul ca Ciolos este acuzat de aceeasi tampenie, tampenie care s-a generalizat pentru toti oamenii care par ca vor sa rupa cercul vicios. Ce m-a facut in schimb sa scriu aceste randuri este un articol de unde altundeva decat de pe Antena 3:

https://www.antena3.ro/actualitate/elena-udrea-atac-dur-la-nicusor-dan-niste-oameni-rai-ii-spuneau-plicusor-ban-389437.html

   Te pufneste rasu-plansu in acelasi timp si nici macar nu te revolta la cat de evidente sunt balivernele astea. Pe de alta parte te gandesti ca sunt adresate cuiva si se considera ca pot prinde, ca au un public tinta. 
   Acum in final imi mai vine in minte o situatie de la alegerile prezidentiale castigate de Iohannis, care, candidat fiind a gafat trist in timpul campaniei. Matusa mea a fost profesoara si este sustinatoare infocata PSD (alegerea ei). Am avut cu ea cateva discutii mai infocate si mi-a atras atentia, indarjita impotriva actualului presedinte pentru expresia "ghinion" pe care acesta a avut-o in timpul campaniei la adresa situatiei profesorilor din Romania. Ce vreau sa spun este ca acesta a fost lucrul care i-a ramas in minte votantului PSD din tot ce s-a intamplat in acea campanie si probabil Soros il va marca in acesta, fara nici o teama de subiectivism. Traiasca Antena 3, eliberatoarea de tara si de minti :).

marți, 6 decembrie 2016

Viena - arta si artistic

   Ne-am plimbat pana la Viena cum spuneam in post-ul anterior si am vizitat o multime de puncte interesante, de la colturi de strada reci si umede pana la palate si muzee incarcate de aur, arta si istorie. Am vizitat de la cladiri cu incarcatura istorica de sute de ani pana la zone contemporane si...un muzeu al figurilor de ceara.

Simpla reclama pe strada

Palatul Albertina



Coltul Picasso

Fotografie cinematografica



Arta contemporana (vezi perete)





Madame Tussauds
... vorbind cu mama din biroul oval

In concert...

Ari si batranii frumosi :)


Viena - drum, experiente

  Ne-am intors de la Viena zilele trecute, dintr-un concediu de 5 zile (drum auto inclus) facut cu ocazia "marelui" liber de 1 Decembrie. Asa pe scurt, legat de drum: 14 ore/sens, 1070x2 km. Am constat cu placuta surprindere ca autostrada facuta la noi este relativ lunga, ca face legatura directa cu ungurii. Neplacut a fost calareala romaneasca de la intrarea pe autostrada la unguri pana la celebrul Parndorf, unde s-au oprit 90% dintre conationali. Pe restul de 20% :), i-am auzit vorbind romaneste la fiecare colt in Viena. Aici nu vorbesc de cersetori (erau si din astia slava domnului), ci vorbesc despre turisti si despre lucratori cinstiti dintre-ai nostri.
   Odata ajunsi la Viena ne-am cazat la un hotel decent si ne-am luat in aceeasi seara portia din traditionalul snitzel vienez in efectiv prima bodega intalnita in cale.
    Zilele care au urmat, trei la numar, am cutreierat minunea care se numeste Viena in lung si-n lat, pe jos, cu metrou, tranvai, autobuz siiii Hop on Hop off (autobuz turistic supraetajat). Ce am remarcat neindoios sunt cladirile vechi absolut impresionante si bine intretinute, targurile de Craciun care se gasesc organizate in fiecare piata mai mare si bineinteles civilizatia rece dintr-o metropola europeana vorbitoare de limba germana. 
    Preturile din targuri la ''consumabile'' gen vin la pahar sau wurst mi s-au parut cam mari dar cred ca am plecat de acasa cu o asteptare gresita.
   Ca si pont/alegere trebuie spus ca in cazul deplasarii cu masina vei plati in situatia in care nu ai noroc de loc de parcare gratuit (cred ca destul de rar in centru) 15-25 euro in fc de parcare. Din punct de vedere transport/vizite la muzee este de spus ca exista mai multe categorii de abonamente pe 1-3 zile si chiar mai mult: abonament de transport pe toate liniile cu si fara reduceri de intrare la puncte de vizitat, abonamente de vizitat gratuit a oricarui punct de atractie cu sau fara transport (Viena Pass). De spus ca acestea din urma sunt mult mai scumpe insa la fel trebuie spus ca o intrare la un muzeu costa intre 12 si 20 de euro si daca vezi mai multe pe zi se aduna. 

Cladiri in Viena


Strazile luminate de vitrine



Palatul Albertina


Primaria?! Da, stiu, primaria.

Roata de la Prater

Palatul Belvedere


Shonbrunn

   Nu pot sa spun ca austriecii sunt gazde primitoare dar a fost impresionant ce ne-au aratat si ce-au construit (caldiri si civilizatie) in atatia ani de existenta.
   De vizitat vara cica gradinile si parcurile sunt de vis si iarna in timpul sarbatorilor.

joi, 22 septembrie 2016

Mai exista o sansa?!

Am primit o invitatie din partea USR-ului sa particip la o intalnire a filialei sector 2 la Bucuresti si am participat fara mari idei sau asteptari in speranta sa gasesc acolo oameni interesanti si idei puternice. Nu m-am inselat in privinta oamenilor iar despre idei mai trebuie sa aflu inainte de a ma pronunta 100%. Am intalnit cativa IT-sti care alaturi de ingineri si antreprenori veneau mai mult sau mai putin pentru prima data. 
Am constat ca in astfel de eforturi trebuie sa iti dedici din timpul tau si asta mi se pare cel mai greu. Mi-as dori sa cred in acest proiect pentru ca vine dinspre oameni cu initiative pe care mie spre rusinea mea mi-a fost lene sa-i urmez, doar e mai bine acasa. 
In acest moment USR are nevoie de semnaturi pentru a putea participa la alegerie parlamentare, eu incerc sa adun in cercul de cunoscuti si sper sa ajung si pe strada. Va sfatuiesc sa va ganditi daca oamenii acestia va pot reprezenta sau daca macar pentru inceput va pot da un gram de speranta.

Succes tuturor !





luni, 29 februarie 2016

Picasso in vizita la Cantacuzini

In week-end-ul recent incheiat am avut sansa culturala da a ma intalni cu opera lui Picasso in cadrul unei expozitii desfasurate la Castelul Cantacuzino de la Busteni. Cu astfel de sanse realizezi cum treci  in viata pe langa o multime de lucruri interesante.


Castelul in sine este un loc extrem de frumos construit de o familie extrem de bogata si de influenta la vreamea respectiva. Intre timp castelul a fost retrocedat catre mostenitori si vandut catre noii proprietari care organizeaza la acest moment o multime de evenimente culturale. Afara isi desfasoara activitatea si o cafenea (inchisa in timpul vizitei noastre) a carei terasa am fotografiat-o pentru ca era foarte pitoreasca.


Pragatiri pentru un concert ce avea loc sambata.

Expozitia lui Picasso a inclus 120 de gravuri si litografii gestionate pe mai multe teme sau directii: influentate de diversi scriitori(Tristan Tzara), dedicate prietenilor (Jean Cocteau)





duminică, 4 octombrie 2015

joi, 23 iulie 2015

De la uorc...

Abia ma vad de nasu' astuia

joi, 9 iulie 2015

Grecia ep 2: Plajele din Lefkada

Au trecut deja doua saptamani post Grecia cartierul Lefkada. Am trecut pe acolo inainte de "criza" asa ca nu avem experiente sau sfaturi...ma rog poate una: nu gasesti benzinarii deschise pe autostrada la greci dupa anumita ora in noapte. A fost extrem de obositor drumul de "dus" pentru ca am fost cu masina si l-am facut dintr-un foc (1150 km). La intoarcere ne-am oprit la Salonic si a fost mult mai simplu. 
Lefkada a fost divina si faptul ca am fost motorizati ne-a ajutat sa-i scotocim toate ungherele, toate plajele. Am si facut cateva fotografii relevante:
Plaja Egremini (350 de trepte de coborat)
 Porto Katsiki 
 Agios Nikitas
 Picior personal deformat
 Peisaj italian in Grecia
 Foto artistica 1 (mergea alb-negru)
 Foto artistica 2 
 Biserica plutind
 Meteorele (manastiri pe stanci)
 

In doua cuvinte, a fost vacanta perfecta, linistita si relaxanta. Grecia nu mai este nici o surpriza pentru nimeni cand spun ca are plajele cele mai frumoasa si apa cea mai limpede. In rest foarte multi romani, pe insula, pe drum, peste tot.
Concediu fain!

vineri, 13 februarie 2015

Nevasta-mea si eu ;)

2Toate supereroinele femei, gen Cat Woman, sînt minciuni. Femeia are o singură superputere: mirosul.
Și cînd zic mirosul, să nu credeți că știți la ce mă refer. Pentru că nu știți. Ceea ce e miros la noi, la ele e MIROS. Cîinii fac meditații cu ele cînd chiar vor să aibă miros, iar căprioarele nu sînt decît niște nesimțite în raport cu femeile.
Oriunde intră, oriunde se duc, pe oricine cunosc, primul lucru pe care-l fac e “Hei, ia să miros eu, să vedem despre ce e vorba”. Hm, și mai totdeauna este vorba de ceva nasol, de un miros stătut, de un damf nespălat, de o bășină camuflată în parfum de viorele.
De ce credeți că la unele cățele li se zice “Fetița”? Nu, nu e un nume așa, la întîmplare. E vorba de o cățea care are un simț al mirosului mai dezvoltat.
Femeile se parfumează ca să pună un strat protector între ele și lume. Lumea înseamnă împuțiciune, stricăciune, lumea înseamnă “Bleah”!
Ați observat că femeia, din cînd în cînd, vomită. Cică o apucă “o criză de bilă” sau nu știu ce altă obscuritate medicală. Nimic mai fals. E vorba de o cură de scîrbă. Pur și simplu, corpul ei nu mai rezistă în pestilențialitatea acestei lumi și atunci se pune pe vomitat. Se eliberează, se descătușează. E ca atunci cînd le apucă plînsul. E un alt fel de plîns.
De fapt, profită de orice chestie ca să vomite: ah, cred că mi-a căzut greu sfertul ăla de sarma, buorrr! Ah, cred că prea am mîncat cu poftă frunza aia de salată, buorrr!
Vrăjeală – de fapt, îi pute tot, o chinuie mirosul!

Nu simt nimic, dar aud monstruos
Bărbații nu au nici un simț dezvoltat. Pot să mănânce cu un câine mort lângă ei, nu-i deranjează mirosul, pot să pășească printre mormane de șosete, nu le văd, și poți să le zici de o sută de ori “Du-te și tu să plătești întreținerea!”, nu aud. Într-o singură situație li se ascute simțul auzului: când sunt într-o mașină. Nu, nu încep să audă voci, încep să audă tot felul de zgomote, iar asta se întâmplă chiar și când nu sunt la volan. Pe orice scaun s-ar afla, stau cu urechile ciulite și, la un moment dat, îi șoptesc conspirativ soției:
– Sssss… ai auzit?
– Ce să aud?
– Un zgomot, așa, ca un bârâit, la roata din spate-dreapta, un bufnit ritmic la roata din stânga-spate și un piuit vesel la roata din stânga-față? La roata din dreapta-față nu se aude nimic.
– Mie mi se pare că nu se aude nimic, în general. Doar pute un pic. Ți-ai schimbat șosetele?
– Da.
– Atunci sunt gaze de eșapament de afară. Mută și tu aerul pe circuit intern.
– TACI! – strigă și îl vezi cum își încordează urechile.
– …
– Se aude și un zgomot la motor, așa, ca un fornăit subtil, iar din direcția tobei se aude așa, ca și cum ai da cu o sârmă pe o tablă.
– …
– Ah, și stai! De undeva de pe bord se aude un țârâit. Cred că trebuie să mergem urgent la service. Vai, vai, cât de tare țârâie, trage imediat pe dreapta!!!
– Da, e telefonul meu, care sună.
Uneori, bărbații se agită noaptea-n somn, se foiesc, mormăie, uneori sar în sus, speriați. Nu, nu au avut un coșmar. Au auzit, prin somn, cum îi bătea lanțul unei biciclete care trecea prin fața blocului, în timp ce mașinii care-a depășit-o îi huruia o bujie.

sursa: http://www.catavencii.ro