sâmbătă, 21 februarie 2009

Lepsa 2

Am "furat" o lepsa de pe un blog (http://liarebelyell.blogspot.com/) si va invit sa o preluati....

SUNT: un calator prin lume
AS VREA: sa ma intorc naibii acasa
PASTREZ: doar amintiri frumoase
MI-AS FI DORIT: sa uit amintirile urate ca sa nu mai mint la randul de mai sus :)
NU IMI PLACE: tocanita de castraveti
MA TEM: de mine
AUD: voci :D
IMI PARE RAU: ca am ranit oameni
IMI PLAC: prietenii mei
NU SUNT: cel ce mi-as dori
DANSEZ: cand sunt fericit
NICIODATA: nu sunt multumit de mine
RAR: dansez
PLANG: foarte rar
NU SUNT INTOTDEAUNA: hotarat
NU IMI PLACE DE MINE: cand nu sunt hotarat
SUNT CONFUZ: oare de ce fac lepsa asta? :)
AM NEVOIE: de cineva...
AR TREBUI: sa ma fac mare :)

Cu dedicatie pentru Ciupi, Dedi, Delia si cine se mai simte cu blog sau fara...

vineri, 20 februarie 2009

Intamplari depedrumurile din Belgia si ceva...politie

Cu toate ca este inutil sa va spun, traficul este la fel de civilizat si de organizat pe sosele cum sunt oamenii pe strada, de fapt pe strada belgienii sunt cam visatori.
Sa vezi ce simpatici sunt soferii cand fac eforturi sa iti faca loc sa se dea la o parte din calea ta, cand folosesc prima banda pentru ca merg mai incet sau pur si simplu pentru ca este libera.
Va vorbeam totusi de intamplari.
Acum vreo cateva saptamani, intr- o vineri m-am intalnit cu Viorel la Ikea in Gent (cam la 50 km de Ingelmunster) sa cumparam niste paturi si dulapuri pentru casa. Eu conduceam un ditamai Mercedesul la care ii mai pusesem si remorca-in total vreo 15m. Dupa ce am cumparat ce ne trebuia a intervenit prima patanie: m-am incurcat in parcare. Apoi am reusit sa ma blochez pentru ca nu am stiut sa manevrez cu spatele remorca. Asa ca dupa 15 minute in care am incurcat pe toata lumea (n-am auzit un claxon) am hotarat sa desfacem remorca si sa o aliniem manual pe directia buna. Am reusit! Ufffff!
Am plecat in mare viteza spre casa pentru ca trebuia sa innapoiez masina. Am ajuns si am inceput sa descarcam remorca si...Surprizaaaa! Lipsea un pachet, o jumatate de pat zburase din remorca la 130 la ora. Emotii acum, daca am provocat vreun accident. Am luat-o inapoi sa caut pachetul dar nu a fost de gasit. Ufffff!
Acum vreo saptamana ne-a vizitat un politist. Pentru a fi luat in evidenta la o adresa si sa ti se elibereze un fel de carte de identitate trebuie sa te viziteze un politist acasa sa te verifice. Am primit vizita unui tip pe la 50 de ani rotofei, cu ochelari si imbracat in uniforma politiei locale. Tipul era total atipic daca ne gandim la politistii nostri. Extrem de simpatic si pus pe glume, rabdator si bun vorbitor de engleza. Ce mai parerea mea despre politia belgiana este la superlativ.
Acum doua zile pe la 7 dimineata ma opreste o patrula a politiei formata din doi motociclisti si imi cere actele. Aveam un bec de far ars si asta era problema lor cu mine. Mi-au scris pe procesul-verbal ca am 10 zile sa repar farul si sa ma prezint la oricare sectie de politie cu masina sa verifice reparatia. Azi am incercat in Ingelmunster dar era inchis, nu aveau program. Cred ca si infractorii au program scurt pe aici :).

miercuri, 18 februarie 2009

18 februarie 09

Am inceput ziua la 6:40 cu ritualul diminetii.
A urmat un drum de 50 de km pana la Brugge. Aici ma astepta prima surpriza. Oamenii schimbasera masinile de dimineata si uitasera ceva materiale importante in masina pe care o lasasera acasa. Asa ca da-i o tura pana acasa inca 100 de km dus-intors. Pe la 10 eram pentra a doua oara langa Brugge cand imi suna telefonul. Era Rik-un lider de proiect si imi cerea sa iau de la echipa din Brugge o cheie de la un utilaj si sa o duc urgent pe un santier din Bruxelles. In concluzie inca 100 de km facuti la "botul calului".
La Bruxelles pe santier nu era nimeni care sa deplaseze nacela autopropulsata asa ca m-am urcat eu. Cu ceva instructiuni telefonice si cu ceva ajutor de la niste oameni de pe santier am dus utilajul la locul potrivit.
A urmat drumul de intoarcere pana la Brugge, evident inca 100 km. Era deja ora 13. Am ramas pe santier pana la 15:30 dupa care am pornit spre birou-vreo 75 km. In drum am trecut si pe la un alt atelier. Am ajuns la birou la 16:30 si m-am asezat la calculator o jumatate de ora mai tarziu. Spre casa am plecat pe la 18 si ceva.
Ca evenimente marcante pot sa adaug ca am intrat in bucatarie pentru niste spaghete si in baie pentru masina de spalat, actiuni care asteptau de cateva zile.
Dupa aproximativ 450 de km facuti astazi cred ca am si eu dreptul sa ma culc la 22 dupa ce inchid calculatorul..

luni, 2 februarie 2009

Exista si la ei...da?!

Azi a cam nins in partea de Belgie pe care o cotrobai eu. Am vazut in sfarsit ca ne mai asemanam si noi cu ei sau mai degraba ei cu noi.

Aveam cam 70 pe autostrada si vreo 30 in rest, mai ca m-am simtit ca acasa intr-o zi superba de iarna cu "nameti " si nebunie in trafic. Este drept ca ar mai fi de spus ca ei au fix doua zile de iarna pe an si in concluzie nu dispun de utilaje, sare si alte dracovenii. Este drept ca nu prea folosesc nici macar anvelope de iarna dar astea sunt doar scuze. Traiasca iarna ca i-am vazut si eu odata pe belgieni cu pantalonii in vine :) !

duminică, 1 februarie 2009

"Hai sa ne ratacim...!"

Azi era o zi frumoasa cumva intre soarele drag de primavara timpurie si vantul taios de iarna, iarna care incepe sa fie tarzie cu ficare zi care trece. Eu si Viorel ne-am deplasat pana la Bruxelles cu niste treaba. Planul era ca dupa ce terminam ce aveam de facut sa dam o raita prin oras. Cum era destul de racoare am cazut de acord sa ne intoarcem totusi spre casa.
"Hai sa ne ratacim...!" ne-am zis si asta se traducea sa o luam spre casa ocolind autostrada. Am pornit din Bruxelles pe autostrada si la prima iesire am facut la dreapta. Astfel am mers cumva paralel cu drumul pe care il faceam de obicei si care ne ducea pe langa Gent.
In mod normal ar fii trebuit sa dureze cam 1 ora iar noi am reusit sa-l "scurtam " la vreo 3. Am pierdut ceva timp dar am castigat niste privelisti extraordinare si o senzatie de libertate si independenta pe care ti-l da mersul "unde vezi cu ochii".
Belgia nu este nici pe departe tara contrastelor cum este Romania, este mai degraba o monotonie a frumosului si bunului-simt. Belgia nu este avantajata de forme de relief impresionate dar stie sa-si foloseasca curbele dealurilor pentru a arata ca o tanara domnisoara supla intr-o rochie de primavara frumos colorata, care ii pune in valoare formele.
Asa ca astazi pot spune ca am avut intalnire cu o frumoasa domnisoara care mi-a soptit o poezie in flamanda.