joi, 13 august 2009

Sorocul

Aseara ai iesit la geam
Si te-ai uitat la cum stateam
Te asteptam sa-mi dai un semn
Sa imi zambesti, sa ma faci demn


Sa te privesc in ochi acum
Sa-ti urmaresc surasul bun
Sa iti citesc scanteia din privire
Doamne, ce ochi, ce amintire!


Cum joaca acum inima feste
Am inainte peisajul de poveste
Tu esti acolo in lumina
Si imi zambesti, imi dai o rima


Doamne ce vaporoasa esti,
Si minunata ca existi
Cum ma privesti si ma asculti
Ma faci sa vreau sa mut si munti


Sa-ti dovedesc cat esti de importanta
In viata mea asta marunta
Cum schimbi in mine orice nazuinta
Si imi transformi nevoile-n dorinta


Sa te aduc aici cu mine
Sa te tin strans sa iti vorbesc in rime
Ti-as povesti ca viata mea
Lipsita de prezenta ta


Nu-si are rost, nici importanta
Si sufletu-mi implora: da-mi o sansa
Sa-ti dovedesc acum pe loc
Ce fel de om pot fi, al tau soroc...

4 comentarii:

Anonim spunea...

man...de cine te tot rogi? De Cristina? Frumoasa poezia,merge la suflet.

C spunea...

alecs, imi pregatisem un coment ca ce poezie frumoasa si una si alta, si hopa ca vad comentariul tau :P. Oricum Cristi, e foarte frumoasa poezia :)

Cristi spunea...

Merci, Alecs. Fac si eu ce pot...:)

Cristi spunea...

Iti multumesc Cristina, dar nu se compara cu ale tale :)