marți, 9 august 2011

Accept/resping Facebook

A inceput sa ma enerveze Facebook-ul, mai ales de cand m-am intors din Belgia, nu ca nu m-ar fi enervat si atunci. In Belgia imi ocupa seara atat de mult timp incat incepuse sa imi fie aproape partener de viata in lipsa unuia real si ma scotea din sarite lucrul acesta.
Revenit acum in patria «mama«, am in general alte preocupari, mai ales seara si nu mai am timp sa imi mai bat capul pe net. Am inceput sa nu mai suport faptul ca ma simt bombardat de tot felul de informatii personale ale diversilor «prieteni«, oameni cu care nu am mai nimic in comun, a caror viata atat de detaliata ma oboseste. Cred ca 50% dintre oamenii pe care ii am in lista sunt departe de a-mi fii prieteni, ci imi sunt doar niste cunostinte pasagere cu care ma vad poate, zic poate, de 3 ori pe an, unde mai pui ca sunt unii pe care probabil ca nu ii voi vedea niciodata.
Nu pot sa nu ma acuz si pe mine insumi de modul in care imi expun viata asa de deschis, in vorbe si fotografii spre informarea unor oameni care sunt total dezinteresati de informatiile pe care le impartasesc si mai rau unor straini care n-au nici o legatura cu mine. Este normal ca viata mea sa nu intereseze pe toata lumea nu acuz pe nimeni de asta, este chestie de optiune.
Scriam o observatie mai in gluma mai in serios pe Facebook cum ca nu vad pentru poze de cuplu, mai ales la nunti decat doar comentarii gen « ce bine va sta impreuna, ce frumosi sunteti…« si ma gandeam: oare chiar toata lumea asta e atat de aratoasa, oare toti gandesc asa unii despre altii ?! Sigur ca e vorba de prieteni, de oameni cu care ne inconjuram si nu putem sa vorbim decat la modul asta despre cunoscutii nostri dar oare Facebook-ul asta nu ne indeamna la nitica ipocrizie…nu ca in viata reala am fii altfel.
Totusi Facebook-ul are, cred eu cel putin doua lucruri bune : ai o ocazie nesperata de a lua contact cu oameni pe care i-ai pierdut din vedere cu mult timp in urma si ai ocazia sa comunici cu oameni aflati peste mari-si-tari.
Ce zic eu mai sus este evident doar o parere personala, poate un pitic pe creier si nimic mai mult asa ca trebuie tratat ca atare. Este la libera alegere a fiecaruia ce fel de informatii se pot posta pe Facebook la fel de bine cum este la libera alegere ce fel de informatii se pot citi de acolo.

marți, 2 august 2011

Romania pitoreasca

Cum imi promisese, Bart a venit duminica trecuta in Romania sa facem o vizita in Moldova la manastirile din zona. Vizita s-a extins la mult mai mult, practic la un mic tur al tarii plus inca ceva. Luni am inceput cu Casa Poporului si centrul Bucurestiului si am pregatit plecarea de marti.


Prima oprire in Moldova a fost Piatra Neamt unde am urcat cu telecabina pana pe muntele Cernegura si am fotografiat imprejurimile marete. Am luat masa de pranz in stil italian am mai vizitat putin Piatra si apoi am luat-o spre Tirgu Neamt si apoi Suceava vizitand manastirile Agapia si Dragomirna, cu caracteristici de constructie total diferite dar la fel de impresionante. Seara de marti ne-am petrecut-o la Suceava vizitand in afara de restaurant si ruinele cetatii locale.





Piatra Neamt


Manastirea Agapia



Manastirea Dragomirna



Ruinele Sucevei

Miercuri dimineata am plecat spre Bistrita in drum vizitand Humorul si Voronetul, la fel doua manastiri absolut incantatoare. Odata ajunsi la Bistrita am incercat sa vedem locurile interesante din centrul orasului insa nu pot sa spun ca le-am gasit. Urmatoarea oprire a fost la Cluj unde Bart a facut cateva poze iar eu am luat un pranz tarziu. Am fi vrut sa vedem si salina de la Turda doar ca acolo programul de vizita se termina la ora 15 iar noi am ajuns ceva mai tarziu. Noaptea ne-am oprit la Sibiu la niste prieteni.


Manastirea Humor Manastirea Voronet


Joi dimineata am facut un tur de cateva ore in centrul Sibiului si apoi am plecat spre Bucuresti, insa nu oricum ci pe Transfagarasan. Masina cu care eram ne-a dat ceva emotii insa totul a fost in regula in final. Drumul in judetul Arges a fost destul de prost insa per ansamblu este traseul este acceptabil. In final am ajuns si in Bucuresti trecand prin Curtea de Arges si Pitesti.


Centrul Sibiului Transfagarasan




Vineri nu a fost nici ea o zi de odihna ci am dat o fuga pana la salina din Slanic Prahova unde am vazut o maretie subpamanteana situata la 208m sub pamant cu galerii de 50m inaltime, ceva deosebit si relativ aproape de Bucuresti la vreo 60-80km.



Salina
In w-end au urmat botez, club, restaurant, plimbari pentru a incheia apoteotic o saptamana deosebit-alergata.