sâmbătă, 20 decembrie 2014

joi, 27 noiembrie 2014

marți, 25 noiembrie 2014

miercuri, 5 noiembrie 2014

Alegeri, alegeri

Ca si alegator, ca si roman, simt un gust "mai" amar in gura, acum, in perioada alegerilor prezidentiale, un fel de scarba, un fel de sila, o lipsa de motivatie pentru ceea ce fac pentru ca oricum si orice as face "astia" imi vor creste pretul la benzina sau impozitul. Imi vor inventa o noua taxa sau imi vor pune in drumul spre casa o sapatura noua si o vor lasa acolo la nesfarsit. Totul este subiectiv si egoist, sunt convins ca altii au o problema cu copacii taiati, sau furati la hectar. 
Este revoltator cu cat tupeu pot sa minta pe toti, "candidati" ca Elena Udrea, iar Kelemen Hunor pe "ai lor". De fapt ai lor sunt tot ai nostri, ca nu le e mai bine cu mincinosii lor. Este discutabil cum au putut sa candideze la presidentie oameni care nu ar fi avut sanse sa intre in turul doi nici daca ar fi candidat singuri ca Melescanu, Vadim Tudor sau Diaconescu. Ce i-ar fi putut motiva in afara obtinerii unor beneficii in schimbul vanzarii voturilor. Despre ceilalti nici nu mai vorbesc. Macovei este o situatie speciala, este o necunoscuta, mi s-a parut interesanta ca si mesaj. Lumea a uitat insa de ea din vremea lui Basescu, si eu la fel.
Acum urmeaza turul 2 si au ramas favoritii. Sper din toata inima ca Iohannis sa intoarca alegerile in favoarea lui. M-am saturat de aroganti ca Ponta, de asa-zisi "oameni de afaceri" care ne dau lectii de capitalism furand statul, de primari si senatori cu dosare penale care fac pe nevinovatii, m-am saturat de tipul asta de om. Iohannis pare ceva mai departe, pare mai cumpatat si serios. Cum spunea cineva prin media "am vazut de poate Ponta, sa-l lasam si pe Iohannis". Vreau un om cu nume de om serios si muncitor, care vorbeste putin si macar astfel minte mai putin.
Nu vreau sa conving romanul sa voteze cu Iohannis, nici eu nu sunt chiar asa convins. Iar daca n-a vazut deja de ce nu ar trebui sa voteze cu Ponta, nu va vedea nici acum pentru ca se informeaza prin posta si nu stie ca in afara de Antena 3 mai sunt si alte posturi TV.
Toti vrem de fapt aceleasi lucruri. Si eu vreau o pensie mai mare pentru bunica mea care voteaza cu Ponta, si ea vrea sa imi faca statul autostrazi mai lungi. Toti speram sa alegem bine...

luni, 3 noiembrie 2014

luni, 20 octombrie 2014

Altfel are un nume...Dubai

Niste prieteni ne-au batut in vara la cap...hai la noi ca-i frumos, asa ca in septembrie ne-am urcat in avion si ne-am deplasat pe "alta planeta" ce poarta numele Dubai. Eu am concluzionat dupa aceasta experienta ca nu stiu daca este mai bine dar este cu siguranta diferit. Am inteles ca seamana cu America, eu nu am fost acolo dar cica seamana. 
Inainte sa plecam am studiat problema: libertati pentru femei, ce nu trebuie sa faci...pe naiba, locul asta este aproape liber: nu poti sa bei in public, nu poti sa te pupi foarte vizibil, in rest fetele expate se imbraca in niste fustite cum n-am vazut nici in Romanica...
Am vizitat un parc acvatic de distractii...distractie frate. Am vizitat mall-uri, am cascat ochii la zgarie-nori, am mancat bine indian, arab european. Dubaiul este noul El Dorado din punctul de vedere al locurilor de munca, nu este din cale afara de atractiv ca si viata dar este foarte suportabil cand te gandesti cati bani poti sa faci acolo. Toamna este cald, vara este insuportabil (45-50 de grade si foarte umed). Totul este cu aerul conditionat la maxim: magazine, masini, case, statii de metrou...

Cartierul unde am locuit
 De pe plaja spre pamant
 Cladiri de locuinte
 Apa, distractie, Atlantis
 Apa, distractie, distractie
 Autostrada Bucuresti-Brasov si retur :)
 Canal, iahturi si blocuri de posesori de iahturi
 Fantani a la Las Vegas in buza Burj Khalifa
 Burj al Arab
 Iahturi, rezidente de lux, bine inteles
Ne-am plimbat avizi de informatie si fotografii si am vazut autostrazi superlate, metrou suspendat fara conductori, fantani imprumutate, canale artificiale pentru posesorii de iahturi scumpe si multe alte nazdravanii. Verdictul nostru: este de vazut, nu stiu daca de locuit dar macar de vazut.

marți, 26 august 2014

Santorini, Grecia...apa este sticla lichida, pamantul unde te saturi de frumos

Ne-am intors din Grecia, din Santorini, mai precis, din Perissa unde am locuit pentru o saptamana. Pentru mine prima data in Grecia, pentru ea...mai fusese odata. Mi se povestise despre apa curata si clara din Grecia, mi se povestise despre peisajele de pe stancile din Santorini dar nu mi-am imaginat asa frumusete, aproape ca te plictiseste la un moment dat cat de "banale" sunt la tot pasul.
Despre Santorini: grup de insule formate la scufundarea unui vulcan in urma celei mai importante eruptii vulcanice in jur de 1500 i.e.n. Insula cea mai mare, Thira are de la un capat la altul vreo 18 km, arida si stancoasa, ofera lumii un superb vin dulce facut din struguri lasati in soare pana la stafidire. Plaja in mare masura din pietricele vulcanice negre, ofera iesire la cristalina apa doar pe latura exterioara, cercul interior fiind stancos de origine vulcanica dupa cum spuneam. 
In Thira-Santorini se ajunge cu avionul, direct de la Bucuresti intr-o ora si 15 minute.
Perissa, statiunea-localitate unde am locuit ofera o liniste incantatoare, plaje cu pietricele, faleza cu restaurante cu specific si nu foarte scumpe, magazine de suveniruri.
De vizitat: Site-ul arhiologic Akrotiri apartinand unei civilizatii care a fugit inaintea eruptiei vulcanice, insulita Thirasia(mancare mai traditionala), insula centrala(vulcanica), orasele Oia (cu apusul), Imerovigli (cu stancos-frumos) si Fira-capitala.
 Harta locului, in mijloc centrul vulcanului
Foto plaja Perissa

Casa tip grecesc cu unicul tip floare pe care l-am vazut
Dupe insula...
Oia (se pronunta Iia)
Locul in Oia unde se strange lumea ciorchine pentru apusul de soare
Ciorchine la apus peste minunatele cladiri grecesti
Fira, capitala

Fira, stancos...vulcanic
Aveai peste tot "nenorocitele" astea de restaurante la "botul" peisajului (calului)
Sirena de uscat
Ne-am intors din unul dintre paradisurile noastre. Da, da, stiu ca exagerez dar nu am umblat chiar atat de mult, si in plus mie chiar mi-a placut.
Revin cu foto "artistice"

luni, 12 mai 2014

Across the Universe

Film vazut in week-end cu intreaga sonorizare bazata pe muzica Beatles, simpatica idee...de vazut. Mai jos este intregul film de pe Youtube.



Vizionare placuta!

sâmbătă, 10 mai 2014

sâmbătă, 8 martie 2014

Despre o tara plina de tampiti care isi merita smecherii

N-am mai scris despre astfel de lucruri pana acum dar este un inceput pentru toate.
Saptamana asta am simtit ca are un rost sa mai ramanem putin in tara asta plina de... de unde sa incep... probleme, necivilizatie...si asa mai departe.
Saptamana asta justitia romana si-a facut treaba cu care era datoare de vreo 20 de ani, cu mici exceptii ce intaresc regula. Saptamana asta au fost condamnati la ani de inchisoare cu executare cativa smecheri cu bani care nu au crezut si despre care nu am crezut nici noi, prostii de la televizor, ca vor ajunge dupa gratii. Saptamana asta am asistat la un episod de normalitate pentru civilizatia la care tot speram in fiecare zi, definita de niste reguli, drepturi dar si obligatii, care trebuie respectate intr-un singur fel: al legii. 
Dupa episoadele Nastase si Becali, au urmat si pentru tartorii fotbalului din Romania sa afle ca traim intr-o tara in care se mai intampla si lucruri normale cu oameni anormali. 
Toate bune si frumoase pana aici. A fost putin mai bine ca saptamana trecuta, gandindu-te ca si saptamana care urmeaza, vor fi mai multi oameni in Romania care se vor gandi de doua ori inainte sa incalce legea cu exemplul proaspat in minte. Deci deja doua saptamani mai normale, este ceva....
Tampitii din titlu sunt manelistii si otv-istii care au sustinut tot saptamana asta ca fostul fotbalist, actual puscarias Popescu ar trebui gratiat ca si recompensa pentru serviciile aduse tarii. Aici nu vorbesc de oamenii din fotbal sau de politicieni pentru ca astia sunt clar oamenii interesului si nu te poti astepta de la ei la verticalitate sau pur si simplu il cunosteau personal si trebuiau sa spuna ceva frumos. Vorbesc despre oamenii normali care cer ca un om care si-a facut meseria cat a putut de bine si care trebuie apreciat pentru asta, trebuie de asemenea iertat pentru o fapta prin care a incalcat legea. Ca si cum ar avea legatura una cu alta.
Acelasi cor de tampiti a fluierat a spatiu vid in creier si cand l-au condamnat pe celalalt Becali, iertandu-l pentru cateva donatii pentru furtul din buzunarele noastre. Cat de prost sa fii sa iti ierti propriul hot, mai ales cand vorbim de genul asta de hot.
Ca si concluzie nu pot decat sa imi doresc sa vad alte astfel de stiri cat mai des, si chiar daca sunt "puscariati" preferential niste baieti, macar intra unii dintre cei care merita unde le e locul, pentru ca oricum nu indraznesc sa sper ca vor merge toti unde trebuie. La final nu pot sa spun decat ca iubesc termenul cu executare. 

vineri, 10 ianuarie 2014

Jurnal de proprietar

Cine ma cunoaste stie ca sunt un tip « calculat », daca este unul mai prieten zice ca sunt zgarcit, eu zic ca este doar invidios…in fine nu este neaparat despre asta vorba.

Cap 1. Preludiu
Acum vreo 6 luni am zis ca trebuie sa ne luam apartament de doua camere, da’ n-aveam toti banii. Cand zic toti banii vreau sa zic ca acum suntem in tandreturi cu vreo doua banci. Primul pas a fost sa mergem pe la vreo cateva targuri imobiliare pe la Casa Poporului. Am zis noi asa pe mintea goala ca ne permitem un noua’j de mii maxim. Am luat cateva pliante care sa se incadreze si ne-am uitat care banci sunt mai interesante. Intr-un final am ajuns la Kiwi Finance care sunt niste consilieri financiari « pe felie » cu niste banci grecesti. Am verificat si erau ok conditiile, asa in mare.
Intre timp la sfaturile parintilor cu copii dintre prietenii nostri ne-am sucit catre o camera in plus, iar uitandu-ne la simulari de rate am coborat maximul la un optzeci de muritori de foame.

Cap 2. Cautare
Am umblat vreo 4-5 luni in cautari. Ne doream undeva cat mai in centru pe banii astia, cat mai mare, cat mai jos, cat mai verde si cat mai nou…normal. Am batut toate ansamblurile imobliliare noi cu preturi de bun simt, in zone acceptabile si cateva apartamente vechi. Am tras urmatoare concluzii :
1.       Apartamentele vechi sunt mici si…vechi frate, in blocuri vechi, in zone inghesuite si in intersectii
2.       Bucurestii Noi este plin de tigani.
3.       Ansamblurile din Baneasa sunt ori goale(Felicity), ori scumpe(Greenfield), ori goale-scumpe
4.       Unii cer niste preturi la Baba Novac si Mihai Bravu de te crucesti
5.       Totul se negociaza, unii mai mult ca altii
6.       Metroul este esential (cam stiam inainte de a incepe)
7.       Unii au cumparat apartamentele pe care le vindeau acum la niste preturi…uau (ghinion)
8.     1000 euro/mp este pretul in general, doar ca lumea se joaca cu mp-ul : util/construit, cu balcon/fara asa incat termenul de comparatie nu este intotdeauna acelasi

Cap 3. Finala
Au ajuns in finala doua ansambluri noi diametral opuse : unul in Baneasa altul pe Basarabiei. Primul mare, linistit, frumos, mediocru construit, izolat, IEFTIN si al doilea mai mic, in miezul orasului, la metrou, construit mai bine, SCUMP. Am renuntat la primul dupa ce pornisem operatiunea, de frica parerilor de pe net care se cam potriveau in realitate. A ramas al doilea care era scump

Cap 4. Start joc
Al doilea este alesul,  mai jos pretul, mai mic apartamentul si asta a fost. Acum mingea era la Kiwi si banci in teren. Am umblat cu actele la care nici nu te gandesti, cat pe ce sa ratam, dar n-am ratat. Cu cateva zile inainte de Craciun a venit si mosu’ si asta a fost ultimul cartus. Am invatat ca in afara de cheltuielile pe care le-am anticipat sunt o multime de alti bani de « aruncat » care insa prin comparatie cu cea de 30 de ani sunt maruntisuri :
1.       Actele notariale de cumparare si ipoteca sunt aur
2.       Rata de schimb
3.       Agentie
4.       Asigurare peretilor
5.       Impozit
6.       ….
Cheltuielile continua …

Cap 5. Ne pregatim …
Nu ne-am mutat deocamdata ca trebuie curatat si carat. Nu am curatat pentru ca trebuie reparat. Dezvoltatorul trebuie sa mai repare niste maruntisuri. Am zis ca nu era cazul sa insistam anul trecut de vreme ce erau aproape sarbatorile asa ca am sunat anul asta. Oamenii astia de la care am cumparat cu un purcoi de bani niste pereti, oscileaza acum intre nesimtire-sictir si promisiuni aruncate peste umar. Asteptam, sunam si ne rugam sa termine sa prinda trei lemne in perete si sa agate o usa in balamale si se misca cu viteza melcului turbat.
Astazi ar trebui sa fie gata si mie imi e frica sa sun sa nu-i deranjez :), vedem diseara.

Cap 6. Ianpoi in viitor...cu casa
Este déjà Februarie si noi ne-am mutat. Invatam acum pe ce parte este lumina sau clanta usii de la baie, pe intuneric, dimineata. A trecut setul asta de draci si il asteptam pe urmatorul ne bucuram de calm si de vecini.

PS La taxe si impozite la Sector 2 am intalnit o stare de amabilitate in totala antiteza cu legendele urbane. Niste functionari calmi si explicativi, obositi e drept pentru ca era ora 18.